Expoziția actuală a Muzeului de Artă JUTART „Orașul Cenușii – Ecouri după Civilizație”

Informații despre expoziție

• Numele expoziției｜"Orașul Cenușii – Ecouri după Civilizație"
• Perioada expoziției｜21.03.2026 (sâmbătă) – 12.07.2026 (duminică)
• Locul expoziției｜Muzeul de Artă JUT (Nr. 178, Secțiunea 3, Bulevardul Civic, Districtul Da'an, Taipei)
• Ore de deschidere｜Marți până duminică 10:00-18:00 (ultima intrare la 17:30); închis lunea
• Informații despre vizitare｜Bilet întreg 150 NTD, bilet redus 100 NTD (studenți, persoane peste 65 de ani, grupuri de peste 10 persoane etc.); persoanele cu dizabilități și un însoțitor, precum și copiii sub 12 ani au intrare gratuită (pentru biletele reduse și gratuite este necesară prezentarea documentelor relevante)
• Ziua studenților miercuri｜În fiecare miercuri, cu prezentarea carnetului de student, se poate vizita gratuit o singură dată în acea zi
• Curator｜Nobuo Takamori
• Artiști participanți｜

Elom 20ce (Togo)

Ayham Jabr (Siria)

Isabel & Alfredo Aquilizan, The Fruitjuice Factori Studio Collective (Filipine/Australia)

Abdul Halik Azeez (Sri Lanka)

Lin Shu-Kai (Taiwan)

Kim A-Young (Coreea de Sud)

Wayne Ashley (FuturePerfect Studio) (SUA)

Mark Salvatus (Filipine)

Gregor Kasper (Germania)

Chih-Ying (Taiwan)

Mei Dean-E (Taiwan)

Huang Hai-Hsin (Taiwan)

Sebastian Moldovan (România)

Tsai Kun-Lin (Taiwan)

Aranjați în ordine alfabetică după numele de familie chinezesc

• Site-ul oficial al Muzeului de Artă JUT｜http://jam.jutfoundation.org.tw/
• Facebook Muzeul de Artă JUT｜https://www.facebook.com/JUTARTMUSEUM
• Instagram Muzeul de Artă JUT｜https://www.instagram.com/jutartmuseum/

Descrierea expoziției

Transformarea orașelor este ca un foc arzător, dar cenușa rămâne încăpățânată și plină de viață, ciclul de ascensiune și declin neîncetând niciodată.

Expoziția "Orașul Cenușii – Ecouri după Civilizație" combină istoria, cultura și imaginația viitorului, observând și reflectând asupra ciclurilor de dezvoltare a civilizației umane. Schimbările structurale precum războaiele, dezastrele climatice, transformările industriale și dezechilibrele structurilor de putere au menținut multe orașe într-o stare critică pe termen lung, experimentând în mod repetat procese de dezintegrare, reparare și regenerare, evidențiind vulnerabilitatea și reziliența pe care le poartă diferite orașe. Această expoziție invită curatorul Nobuo Takamori și echipa muzeului să co-curatorieze, concentrându-se pe experiențele orașelor non-occidentale, care sunt mai puțin acoperite de narațiunile mainstream și au o putere de discurs relativ limitată. Prin creațiile a 11 grupuri de artiști din Filipine, Sri Lanka, Siria, România, Coreea de Sud și Taiwan, expoziția regândește aspectul real al "orașului" în diferite condiții istorice, politice și economice. Această expoziție nu numai că răspunde acumulării de probleme urbane de către Muzeul de Artă JUT în ultimii zece ani, dar, în momentul actual, ridică și întrebări cheie despre civilizația urbană, viața viitoare și imaginația colectivă, deschizând un spațiu pentru dezbateri, dialog și reflecție ulterioară.

Vulnerabilitatea și reziliența umană se manifestă în cenușă: depășind imaginația metropolelor europene și americane, văzând scene urbane neobișnuite

"Orașele" găzduiesc peste jumătate din populația lumii și sunt un simbol al dezvoltării civilizației umane; totuși, în valul globalizării, unele orașe devin o proiecție a unei vieți bune, în timp ce altele reflectă contradicțiile și umbrele din spatele dezvoltării civilizației.

Curatorul Nobuo Takamori a declarat: "Pe măsură ce proporția populației urbane globale continuă să crească, se poate spune că secolul 21 este "secolul orașelor". Cu toate acestea, imaginația noastră despre orașe rămâne adesea la suprafața strălucitoare a zgârie-norilor, a prosperității materiale și a infrastructurii publice bine dezvoltate, dar, de fapt, multe orașe mari se confruntă încă cu probleme de insuficiență și inegalitate în infrastructura socială de bază, cum ar fi sănătatea și educația."

"Orașul Cenușii" mută perspectiva de la metropolele europene și americane familiare publicului larg la scene urbane non-mainstream cu o putere de discurs relativ limitată. De la imaginația distopică a Damascului sirian, realitatea crudă a depozitelor de deșeuri electronice din Africa de Vest, până la demolarea caselor în contextul transformării industriale din Tainan, artiștii folosesc materiale precum video, imagini, realitate mixtă (MR) și instalații la scară largă in situ pentru a ghida publicul să se confrunte direct cu "crizele" cu care se confruntă orașele în diferite condiții istorice și economice, să dezvăluie "sistemele invizibile" care operează în spate și să pună întrebări despre "imaginația umană despre orașe". "Cenușa" simbolizează că, după ce orașele au trecut prin turbulențe violente ca un foc, ele pot renaște din cenușă, demonstrând o vitalitate neîncetată de ascensiune și declin.

Imaginația orașului: redefinirea apartenenței între fluiditate și visuri

Într-o eră de migrație globală a populației, valuri de muncitori migranți și nomadism digital, orașele nu mai sunt doar reședințe fixe, ci vehicule pentru proiecția visurilor oamenilor de a căuta o viață ideală și "orașe de clasă mondială". Cu toate acestea, ajungerea într-un oraș ideal duce cu adevărat la o viață bună? Cum ar trebui să ne redefinim imaginația despre oraș și "acasă" în mijlocul schimbărilor rapide?

Artiștii filipinezi Isabel și Alfredo Aquilizan, care locuiesc în Australia, și The Fruitjuice Factori Studio Collective, aduc o nouă instalație la scară largă creată in situ, "Locuință: (Undeva) Un alt Proiect de Țară". Aceștia colaborează cu studenți și muncitori din construcții din Taiwan pentru a crea un atelier, folosind cutii de carton pentru a stivui amintiri despre mișcare și diasporă, transmițând un schimb transnațional. Artistul din Sri Lanka, Abdul Halik Azeez, explorează narațiunile muncitorilor migranți și schimbările urbane postbelice din Sri Lanka în contextul transformării neoliberale, prin lucrări precum "Străini într-un ținut străin", precum și prin imagini, fotografii de familie și istorii orale.

Confruntându-se cu aspectele crude ale dezvoltării urbane, lucrarea video a artistului român Sebastian Moldovan, "Proiectul Paris", reflectă asupra efemerității și nostalgiei capitalei București, care, sub influența dorinței de putere, s-a transformat dintr-un "mic Paris" al Europei de Est într-o ruină; cea mai recentă lucrare in situ a artistului taiwanez Tsai Kun-Lin, "Cine începe, ce se termină", folosește "sistemul hidrologic" ca metaforă, recreând vechiul canal agricol Liugong, care, în procesul de urbanizare, s-a transformat dintr-un sistem natural de apă într-o conductă artificială, conectând mediul geografic al Muzeului de Artă JUT și făcând ecou "Poveștilor din Taipei de Est" colectate de echipă, reflectând, de asemenea, relația continuă de intersecție și rescriere reciprocă dintre dezvoltarea urbană globală și mediul natural.

Criza orașului: conflicte de război, control algoritmic și anxietate colectivă

Cât de departe este războiul de noi? De la războiul ruso-ucrainean la conflictul din Orientul Mijlociu, orașele pașnice și ruinele distruse sunt adesea separate doar de o linie subțire. În contextul actual al turbulențelor geopolitice globale și al dezastrelor anuale, sub aparența prosperității urbane, se ascunde și o realitate fragilă.

Seria "Bătălia în afara granițelor", creată de artistul avangardist taiwanez Mei Dean-E acum 26 de ani, folosește colaje de grafică computerizată pentru a amesteca realitatea și ficțiunea, prefigurând sloganul strategic "Bătălia în afara granițelor" ca un spectacol de război virtual. Lucrarea de artă vizuală compozită a supraviețuitorului războiului sirian Ayham Jabr, seria "Damascotopia", transformă ruinele Damascului într-o mitologie suprarealistă, explorând modul în care războiul, după distrugere, se transformă într-un ritual de supraviețuire. Lucrarea video a artistei coreene Kim A-Young, "Planeta Dansatorilor de Livrare", se concentrează pe economia gig accelerată în timpul pandemiei, prezentând un Seul fictiv dominat de algoritmi, reflectând mitul societății contemporane despre viteză și optimizare. Lucrările artistei taiwaneze Huang Hai-Hsin, "Închisoarea Roz" și "Familia Dulce #2", cu stilul ei umoristic, dar neliniștit, surprind anxietatea colectivă din viața urbană de zi cu zi.

Sistemul invizibil al orașului: mecanismul de operare din spatele orașelor moderne

Prosperitatea și comoditatea vieții urbane moderne depind adesea de un sistem de operare globalizat, vast, dar ascuns. Acest sistem invizibil conectează comerțul transnațional, structurile industriale, forța de muncă și alte resurse, precum și schimbul de interese, susținând funcționarea noastră zilnică obișnuită.

Cum devin telefoanele mobile și mașinile vechi pe care le aruncați resurse de supraviețuire pentru alții? Artistul taiwanez Chih-Ying, Gregor Kasper din Germania și artistul Elom 20ce din Togo au colaborat la proiectul transnațional "Moneda", ducând camera în așezările de deșeuri industriale din Africa de Vest, înregistrând modul în care orașele moderne "externalizează" procesarea materialelor consumate în cealaltă parte a lumii. Aceste piese de deșeuri, prin mâinile muncitorilor, sunt transformate în bijuterii artizanale rafinate și intră în ritualuri religioase, observând astfel modul în care materialul și spiritualul sunt revalorizate în ciclul economic global. Lucrarea "Amprente de apă" a artistului filipinez Mark Salvatus, prin ștergerea delicată a atracțiilor turistice și a reperelor de pe cărțile poștale, metaforizează impactul creșterii nivelului mării asupra țărilor insulare și dezvăluie dezastrele în lanț cauzate de schimbările climatice globale. Confruntându-se cu funcționarea sistemului de dezvoltare urbană și transformare industrială, artistul taiwanez Lin Shu-Kai și fondatorul FuturePerfect Studio din New York, Wayne Ashley, prin tehnologia de realitate mixtă (MR) "Orașul Fantomă", reasamblează casele demolate din Tainan, industriile familiale și amintirile urbane într-o lume virtuală, explorând modul în care amintirile individuale și colective pot supraviețui prin tehnologie și imaginație în sistemul rece de dezvoltare urbană.

Indicații de transport

Locație｜Muzeul de Artă JUT (Nr. 178, Secțiunea 3, Bulevardul Civic, Districtul Da’an, Taipei)

• Metrou Stația Zhongxiao Xinsheng (Ieșirea 4) la aproximativ 10 minute de mers pe jos Stația Zhongxiao Fuxing (Ieșirea 1) la aproximativ 10 minute de mers pe jos
• Autobuz Stația Muzeul de Artă JUT 669, 919 Stația Universitatea Națională de Tehnologie din Taipei (Jianguo) 202, 298 (inclusiv rutele regionale), Roșu 57
• YOUBIKE Stația Piața Bade, la aproximativ 1 minut de mers pe jos
• Cu mașina personală Muzeul nu oferă servicii de parcare, pentru informații despre parcările din apropiere, vă rugăm să consultați site-ul oficial al Muzeului de Artă JUT